Hârtie

Ghid pentru lucrările studenților

The Plague at Ashod

Nume Clasă Date

Nicolas Poussin, The Plague at Ashod (1630), Muzeul Luvru. Domeniu public. Observați această pânză sub o lumină în mișcare: desenul, culoarea reală de sub vernis, pigmentul pur

Fapte relevante

Artist
Nicolas Poussin topimpressionists.com/ro/artists/nicolas-poussin_ro/
Date despre artist
1594 – 1665
Pictată
1630
Tehnică și material
Acrylic On Canvas
Dimensiune originală
148 x 198 cm
Organizat la
Muzeul Luvru topimpressionists.com/ro/museums/muzeul-luvru-paris_ro/
Artistic style
Neoclassical
Influences
Italian Renaissance
Notable elements or techniques
Dramatic lighting; Classical composition
Subject or theme
Religious allegory; Mortality

În context

The Plague at Ashod — Nicolas Poussin

Care sunt dimensiunile sale?

Originalul măsoară 148 × 198 cm (înălțime × lățime), prezentat aici alături de un adult de înălțime medie.

Când a fost pictată această operă?

  1. 1590
  2. 1600
  3. 1610
  4. 1620
  5. 1630
  6. 1640
  7. 1650
  8. 1660

Rândul de sus: anii. Rândul de jos: vârsta artistului la începutul și la sfârșitul fiecărei perioade — 0 la naștere, 71 la moarte.

Pictată când artistul avea 36 de ani. Artistul a trăit până la vârsta de 71. 52 dintre cele 212 lucrări datate ale acestui artist din catalogul nostru au fost create anterior.

Shaded: întreaga viață a lui Nicolas Poussin (1594–1665) ▲ această operă, 1630 fiecare pictură datată, deceniu cu deceniu

Primele lucrări: până în 1630 Anii principali de activitate: 1630–1648 Lucrări târzii: din 1648

Aceste trei intervale împart lucrările datate în acest catalog într-un prim trimestru, o perioadă intermediară și un ultim trimestru. Acestea nu reprezintă întreaga producție a artistului: o perioadă scurtă poate fi o lacună în arhivă, mai degrabă decât o perioadă de inactivitate. Aceleași ani în care viața artistului s-a desfășurat paralel cu ei

Compară cu

Alege o lucrare de mai sus: numește două elemente pe care le are în comun cu aceasta și unul care o diferențiază.

Alte lucrări care pot fi puse alături de aceasta: topimpressionists.com/ro/art/similar/nicolas-poussin-the-plague-at-ashod-8YDMJT-en/

Culori

Măsurată din imagine

    Culoare principală

    Espresso #3a2322

    Paletă catalogată

    • #3A2322
    • #E8D7BE
    • #B78B72
    • #805245

    Aceste culori din întreaga paletă a artistului Caută alte picturi după culoare

    Paletă
    Earthy Paleta cromatică dominantă a imaginii.
    Nume culoare principală
    Espresso
    Intensitate
    Balanced Rândul de saturație și varietatea culorilor, de la o singură nuanță temperată la numeroase nuanțe vibrante.
    Contrast
    Statement Gradul de diferențiere a culorilor în ceea ce privește luminozitatea și saturația pe întreaga suprafață a imaginii.
    Armonie
    Strong Color Unity Modul în care culorile interacționează între ele, de la contrast puternic la o unitate completă.
    Luminozitate
    Balanced Nivelul de luminozitate sau întunecare al întregii imagini, de la umbrele profunde la luminile strălucitoare.
    Saturație
    Balanced Soft Cât de pure și intense sunt culorile, de la un gri aproape neutru până la nuanțe complet vibrante.

    Unde în lume este vizualizată această pictură?

    • sub 1%
    • 1–3%
    • 3–8%
    • 8–20%
    • 20% și mai mult
    Această lucrare în parte are prea puțini vizitatori înregistrați pentru a putea fi cartografiată, așa că fișa prezintă fiecare operă a lui Nicolas Poussin din ultimele doceze luni — 52 țări în total. Sursa acestor cifre

    Cele zece principale țări

    1. 1 China 37,3%
    2. 2 Franţa 15,7%
    3. 3 Statele Unite ale Americii 8,7%
    4. 4 Hong Kong 7,5%
    5. 5 Singapore 6,9%
    6. 6 România 5,5%
    7. 7 Italia 3,1%
    8. 8 Spania 2,7%
    9. 9 Germania 2,0%
    10. 10 Georgia 1,4%
    11. · 42 alte țări 9,2%

    Identifică cele trei cele mai întunecate țări de pe hartă. Muzeul care găzduiește această pictură se află în oricare dintre acestea? Scrie un motiv pentru care oamenii de la distanță ar putea să o privească.

    Cele 20 de opere cele mai vizualizate ale lui Nicolas Poussin

    1. 1 „Et în Arcadia Ego (Poussin)”, 1638 14,8%
    2. 2 Agonia în Ierusalim, 1626 2,3%
    3. 3 Et în Arcadia Ego, 1637 2,3%
    4. 4 Războiul Sabineлор, 1637 1,8%
    5. 5 Ecouri și Narcis, 1628 1,7%
    6. 6 Moartea lui Germanicus, 1627 1,4%
    7. 7 Triumful lui Baciu, 1636 1,3%
    8. 8 Un drum roman, 1648 1,3%
    9. 9 Înspirarea Poetului, 1630 1,2%
    10. 10 Războiul Sabinei, 1634 1,2%
    11. 11 Adorarea Calului Aurit, 1634 1,0%
    12. 12 Dans la musique du temps, 1638 1,0%
    13. 13 The Seven Sacraments, Eucharist 1,0%
    14. 14 Triumful lui Neptun, 1634 0,9%
    15. 15 Victoria lui Iosua asupra Amorilor, 1625 0,9%
    16. 16 Veritatea Întunecată de Timp și Înfrântă de Covârșire, 1640 0,9%
    17. 17 Ascensiunea Fecioarei Maria, 1650 0,8%
    18. 18 The Holy Family with St. Elizabeth and John the Baptist, 1655 0,8%
    19. 19 Apollo and Daphne, 1625 0,8%
    20. 197 The Plague at Ashod, 1630 această pictură 0,1%

    Împreună, aceste lucrări reprezintă 37,5% din întreaga atenție primită de picturile acestui artist în ultimele doceze luni. Catalogul cuprinde 333 lucrări ale acestui artist, dintre care 269 au fost vizualizate cel puțin o dată. Această pictură ocupă locul 197 dintre acestea, deținând 0,1% din acea atenție. Aceleași cifre, lună de lună

    Barele măsoară atenția, nu calitatea. Alege lucrarea de la începutul listei și pe aceasta: numește un singur lucru care ar putea face o pictură celebră, dincolo de cât de bine este executată.

    Despre această operă

    The Plague at Ashod — Nicolas Poussin

    The Plague at Ashod: A Testament to Classical Order Amidst Suffering

    Nicolas Poussin’s “The Plague at Ashdod,” painted in 1630, transcends mere depiction; it embodies a profound meditation on mortality and faith within the framework of classical artistic ideals. This monumental canvas captures a harrowing scene from biblical lore – the siege of Ashdod by King Saul—where plague descends upon the city, mirroring the anxieties of its time.

    Subject Matter: The painting portrays a dramatic tableau of despair and resilience. A multitude of figures populate the streetscape, representing humanity grappling with divine judgment. At the center stands a grieving father clutching his son’s lifeless body, embodying universal sorrow and parental anguish.

    Style & Technique: Poussin adheres rigorously to the principles of Baroque Classicism, prioritizing clarity of form and harmonious composition. Employing meticulous detail and subtle shading—characteristic of Venetian influences—he achieves an ethereal quality that elevates the scene beyond a simple narrative illustration. The artist skillfully utilizes atmospheric perspective, creating depth and conveying the oppressive heat of the plague-stricken city.

    Historical Context: Painted during the turbulent years following the Thirty Years’ War, “The Plague at Ashdod” reflects the pervasive fear and uncertainty gripping Europe. Religious fervor fueled anxieties about divine retribution, prompting artists like Poussin to explore themes of suffering, repentance, and redemption—drawing inspiration from humanist scholarship and reviving classical ideals of beauty and moral virtue.

    Symbolism: The composition is laden with symbolic significance. The dead body serves as a poignant reminder of human vulnerability before God’s power. The grieving father symbolizes paternal devotion and the enduring bonds of family amidst tragedy. Furthermore, the depiction of Ashdod itself represents Jerusalem—the Holy City—underscoring the spiritual dimension of the narrative.

    Emotional Impact: “The Plague at Ashod” compels viewers to confront uncomfortable truths about human existence. Its subdued palette and masterful execution evoke a palpable sense of solemn contemplation, prompting reflection on themes of loss, faith, and divine compassion. The painting’s enduring power lies in its ability to communicate profound emotional resonance—a testament to Poussin's artistic genius.

    This evocative artwork is available as a high-quality reproduction at WahooArt.com.

    Artist și muzeu

    Artist

    Nicolas Poussin

    Născut în Le Havre, Franța

    Nicolas Poussin

    Nicolas Poussin, a name synonymous with the grandeur of French Baroque painting, was nonetheless a soul deeply rooted in Italian soil for much of his artistic life. Born in Les Andelys, Normandy, in June 1594, his early years remain somewhat veiled in mystery, yet they undoubtedly laid the foundation for a career that would become pivotal in shaping the classical tradition within French art. Though he briefly studied in Paris during the early 1610s, absorbing influences from lesser-known artists of the time—primarily those experimenting with Venetian Mannerism—it was his journey to Rome in 1624 that truly ignited his artistic destiny. This wasn’t merely a geographical relocation; it was an immersion into the heart of antiquity, a pilgrimage to the very source of inspiration that would define his aesthetic vision. Poussin's initial explorations of painting were marked by a sensuous quality reminiscent of Titian and Giorgione—a characteristic of Venetian art at the time—yet even in these early works, a nascent sense of order and intellectual rigor began to emerge—a foreshadowing of the style he would so masterfully refine. He demonstrated considerable talent from a young age, capturing landscapes with remarkable accuracy and conveying emotion through subtle tonal variations.

    The Roman Years: Forging a Classical Ideal

    Rome proved to be more than just a studio for Poussin; it became his intellectual crucible. He found himself amidst a vibrant circle of scholars, archaeologists, and fellow artists—including Cassiano dal Pozzo, whose profound understanding of classical antiquity profoundly influenced the artist’s approach. Dal Pozzo's unwavering dedication to meticulously documenting ancient remains instilled in Poussin a deep respect for historical accuracy and a fervent desire to imbue his paintings with a sense of timelessness. This period witnessed a decisive shift away from the flamboyant excesses prevalent amongst some of his contemporaries—a conscious rejection of theatricality in favor of clarity, balance, and a deliberate emphasis on linear composition. He devoted himself tirelessly to studying Raphael’s monumental frescoes in Stanza della Segnatura at Vatican City, absorbing their harmonious arrangements and graceful forms with meticulous attention. Simultaneously, he drew inspiration from sculptures unearthed during excavations—particularly those embodying the ideals of beauty and virtue—further cementing his commitment to classical principles. The influence of Michelangelo's sculptural achievements was palpable, shaping Poussin’s understanding of human anatomy and expressive gesture.

    Influences and Artistic Style

    Poussin’s artistic style developed organically from these formative experiences. Initially experimenting with Venetian techniques—characterized by rich color palettes and luminous effects—he swiftly transitioned to a more restrained aesthetic informed by the precepts of Renaissance Humanism. He embraced a compositional strategy rooted in disegno—the Italian concept of drawing—prioritizing careful planning and precise execution. Linear perspective was employed rigorously, creating illusionistic depth that conveyed both spatial realism and intellectual contemplation. Unlike many Baroque painters who sought to overwhelm the viewer with dramatic emotion, Poussin cultivated a serene and dignified visual language—one designed to elevate the spirit rather than incite immediate sensation. Raphael’s influence was particularly profound, shaping his mastery of harmonious proportions and graceful drapery—elements that would become hallmarks of his oeuvre. Furthermore, he absorbed lessons from humanist writers like Petrarch and Erasmus, whose philosophical meditations on beauty and virtue resonated deeply within him.

    Major Achievements: Mythological Narratives and Religious Visions

    Poussin’s artistic output spanned a remarkable range of subjects—ranging from biblical narratives to mythological tales and expansive landscapes—yet consistently united by his unwavering devotion to classical ideals. He achieved international renown for his monumental paintings depicting scenes from Greek mythology, notably Et in Arcadia ego, which captured the melancholic beauty of pastoral life while simultaneously meditating on mortality and the elusive nature of divine presence. This masterpiece exemplifies Poussin’s ability to synthesize observation with imagination—to transform historical references into evocative visual metaphors. He produced a prolific series of canvases illustrating biblical stories—including The Seven Sacraments—demonstrating his profound theological understanding alongside his unparalleled artistic skill. These works are distinguished by their meticulous detail and symbolic richness, conveying moral truths through carefully crafted compositions and luminous color palettes. His landscapes—particularly those depicting idealized vistas bathed in golden light—became celebrated for their tranquility and sublimity—reflecting a humanist vision of the natural world as harmonious and ordered.

    Legacy: Shaping French Classicism

    Nicolas Poussin’s impact on French art extended far beyond his own lifetime. He served as First Painter to the King under Cardinal Richelieu from 1640, establishing himself as a leading figure in the Académie Royale de Peinture et de Sculpture—a pivotal institution that championed classical principles and fostered artistic excellence. Artists like Jacques-Louis David and Paul Cézanne openly acknowledged their debt to Poussin’s rigorous approach and intellectual depth—recognizing him as a cornerstone of French Classicism. His legacy resides not merely in stylistic imitation but in the enduring conviction that art should aspire to moral elevation—a testament to an artist who sought not simply to depict the world but to illuminate its deepest truths through the transformative power of beauty. He remains revered as one of France’s greatest painters, a figure whose work continues to inspire admiration and contemplation centuries after his death in 1665.

    Notable Works: The Death of Germanicus, The Seven Sacraments Series, A Roman Road, Orion Blinded Searching for the Sun, The Seasons.

    Key Characteristics: Classical Composition, Linearity, Historical and Mythological Themes, Serene Landscapes.

    Muzeu

    Muzeul Luvru

    Expus la Paris, France

    Un Palat Forjat în Timp: Moștenirea Durabilă a Luvrului

    Muzeul Luvru este mai mult decât un simplu depozit de comori artistice; el reprezintă o cronică vie, o palimpsest gravată în piatră și pe pânză care șoptește povești despre dinastii schimbătoare, gusturi evoluate și o căutare neîncetată a frumuseții. A rătăci prin sălile sale grandioase este ca și cum ai porni într-o călătorie de secole, începând cu fortăreața impunătoare ridicată de Filip al II-lea în secolul al XII-lea – un bastion pragmatic împotriva amenințărilor externe. Din acest nucleu medieval a înflorit treptat palatul opulent care acum domină orizontul parizian, fiecare monarh succesiv lăsând o amprentă indelebilă asupra arhitecturii și atmosferei sale. Fundamentele Luvrului răsună cu ambiția lui Ludovic al XIV-lea, a cărui Grande Galerie, inaugurată cu o ceremonie fastuoasă, a servit nu doar ca spațiu pentru a găzdui opere de artă, ci și ca o proiecție deliberată a autorității regale – un testament uluitor al dominației absolute.

    Povestea muzeului este inseparabil legată de evoluția identității pariziene. Inițial conceput ca o structură defensivă, acesta a trecut la rezidența regală, reflectând prioritățile și sensibilitățile estetice în schimbare ale fiecărui monarh aflat la putere. Viziunea renascentistă inițială a lui Pierre Lescot, cu integrarea sa magistrală a elementelor clasice – evidentă în arcadele grațioase și în tavanurile înalte – continuă să rezoneze pe tot parcursul designului muzeului, oferind o eleganță fundamentală care stă la baza multor arhitecturi ulterioare. Adăugarea sculpturilor lui Jacques Duval Brasseur, în special cele care împodobesc curtea, injectează un farmec distinctiv parizian, reflectând spiritul artistic al orașului și legătura sa profundă cu tradițiile clasice. Luvrul nu este doar o colecție; este o narațiune atent construită a istoriei franceze și a dezvoltării artistice. Zidurile sale au fost martore ale încoronărilor, revoluțiilor și ascensiunii și căderii imperiilor, fiecare strat adăugând la povestea sa complexă și captivantă.

    Ecouri din Lumi Antice: O Călătorie prin Timp și Cultură

    Dincolo de măreția arhitecturală, colecția Luvrului reprezintă o călătorie fără egal prin creativitatea umană de-a lungul mileniilor. Aripa Antiquităților Egipteene te transportă în țara faraonilor, un tărâm îmbibat în mitologie și ritualuri. Aici, statui colosale ale conducătorilor precum Ramses al II-lea – întruchipări ale autorității divine și puterii eterne – veghează asupra sarcofagelor intricate sculptate și a bijuteriilor delicate create din aur, lapis lazuli și carnelian. Aceste obiecte nu sunt doar artefacte; sunt ferestre către o civilizație sofisticată preocupată profund de viața de apoi și imbuibată cu un simbolism profund – oferind perspective valoroase asupra credințelor, obiceiurilor și tehnicilor artistice ale acestora. Imaginează-ți că stai în fața acestor relicve antice, simțind greutatea istoriei și ecourile unei lumi pierdute.

    Colecția se extinde spre est pentru a cuprinde Arta Islamică, prezentând țigle ceramice exquisite decorate cu modele geometrice și motive florale – semne distinctive ale epocii de aur islamice. Măiestria minuțioasă vorbește despre dedicarea față de precizie și devoțiunea religioasă, reflectând valori artistice care au prosperat timp de secole în diverse culturi. Consideră detaliile intricate din fiecare țiglă, echilibrul armonios al culorilor și formelor – o mărturie a puterii durabile a expresiei artistice.

    Pantheonul Maestrului Europeni: Viziuni Iconice

    Nicio explorare a Luvrului nu ar fi completă fără a întâlni capodoperele sale europene iconice. Mona Lisa de Leonardo da Vinci, cu zâmbetul ei enigmatic, continuă să captiveze vizitatorii din întreaga lume, stimulând speculații și admirație nesfârșite – o mărturie a tehnicilor sale revoluționare și a profunzimii psihologice. Sfumato-ul subtil, jocul delicat al luminii și umbrei, creează iluzia vieții care a fascinat privitorii de secole. În apropiere, David de Michelangelo întruchipează idealul renascentist al perfecțiunii umane – o sculptură monumentală care celebrează acuratețea anatomică și măiestria artistică. Scara sa pură este amețitoare, o expresie puternică a forței și frumuseții.

    Venus de Raphael radiază o frumusețe atemporală și grație, în timp ce peisajele romantice ale lui Delacroix evocă emoții puternice, capturând măreția naturii alături de experiența umană turbulentă. Raftul Meduzei cutremurătoare al lui Géricault, o reprezentare viscerală a supraviețuirii împotriva unor obstacole insurmontabile, confruntă privitorii cu realitățile crude ale suferinței umane – un memento dureros al aspectelor mai întunecate ale istoriei și al rezistenței spiritului uman. Fiecare operă de artă spune o poveste, invită la contemplare și oferă o perspectivă asupra sufletului creatorului său.

    Un Muzeu Viu: Inovație și Farmec Parisian

    Luvrul este departe de a fi o instituție statică; este o entitate vibrantă, în continuă evoluție, modelată constant de cercetările continue, expozițiile inovatoare și implicarea cu publicul său. Comemorările recente ale lui Jacques-Louis David au oferit perspective critice asupra influenței sale asupra istoriei franceze și a mișcărilor artistice. Eforturile colaborative subliniază relevanța durabilă a muzeului ca centru pentru cercetare științifică și outreach public, promovând înțelegerea interculturală și aprecierea.

    Dincolo de capodoperele familiare, traseele tematice și ghidurile multimedia asigură că fiecare vizitator poate forja o legătură personală cu comorile sale. Străzile din jur – Grădina Tuileries, Place du Carrousel și malurile Senei – contribuie la experiența generală, creând o atmosferă vibrantă care invită explorarea și reflecția. În aceste ziduri, spiritul artiștilor precum Louis-Marin Bonnet trăiește mai departe, inspirând generații viitoare. O vizită la Luvru nu este doar o întâlnire cu arta; este o imersiune în istorie, cultură și puterea durabilă a creativității umane.

    Unde puteți citi mai multe

    Găsește online

    Cod QR care trimite la pagina de descărcare pentru The Plague at Ashod

    topimpressionists.com/ro/art/download/nicolas-poussin-the-plague-at-ashod-8YDMJT-en/

    Citează această lucrare

    MLA
    Poussin, Nicolas. The Plague at Ashod. 1630, Muzeul Luvru. https://topimpressionists.com/ro/art/nicolas-poussin-the-plague-at-ashod-8YDMJT-en/
    APA
    Poussin, Nicolas (1630). The Plague at Ashod [Painting]. Muzeul Luvru. https://topimpressionists.com/ro/art/nicolas-poussin-the-plague-at-ashod-8YDMJT-en/
    Chicago
    Nicolas Poussin. The Plague at Ashod. 1630. Muzeul Luvru. https://topimpressionists.com/ro/art/nicolas-poussin-the-plague-at-ashod-8YDMJT-en/
    Harvard
    Poussin, Nicolas (1630) The Plague at Ashod. Muzeul Luvru. Available at: https://topimpressionists.com/ro/art/nicolas-poussin-the-plague-at-ashod-8YDMJT-en/

    Priviți cu atenție

    The Plague at Ashod — Nicolas Poussin

    Privire atentă

    Răspunde cu propriile tale cuvinte. Nu există răspunsuri greșite aici — doar răspunsuri pe care le poți explica.

    1. Ce vă atrage atenția prima dată și de ce?
    2. Ce culori sau forme creează atmosfera — și care este acea atmosferă?
    3. Catalogul nostru clasifică această lucrare sub: religious. Sunteți de acord? Ce ați adăuga sau ce ați elimina?
    4. Reveniți asupra lucrării Războiul Sabineлор (1637), prezentată anterior în acest ghid. Identificați două elemente pe care le împarte cu această lucrare și unul care diferă.
    5. Nicolas Poussin avea aproximativ 36 ani când a fost creată această lucrare. Ce elemente din ea seamănă cu opera unui artist aflat în acea etapă?

    Răspunsul tău

    Scrie un scurt paragraf despre această operă de artă. Folosește informațiile din secțiunile anterioare ale acestui ghid și răspunsurile oferite mai sus.

    Quiz de artă

    The Plague at Ashod — Nicolas Poussin

    Cât de bine cunoști această operă de artă?

    Selectați câte un răspuns pentru fiecare dintre cele 5 întrebări de mai jos. Fiecare are exact un singur răspuns corect.

    1. 1. What is the primary subject matter depicted in Nicolas Poussin’s "The Plague at Ashod"?

      • A A depiction of a royal wedding ceremony.
      • B A serene landscape featuring mountains and rivers.
      • C A dramatic scene portraying the devastation caused by plague.
    2. 2. According to the description, what is notable about the composition of the painting?

      • A It utilizes vibrant colors and bold brushstrokes characteristic of Venetian art.
      • B It emphasizes order and intellectual rigor inspired by classical antiquity.
      • C It focuses on capturing fleeting emotions and dramatic gestures.
    3. 3. The image description mentions buildings in the backdrop. What does this contribute to?

      • A It symbolizes the artist’s personal beliefs.
      • B It enhances the historical atmosphere of the scene.
      • C It serves as a stylistic element emphasizing geometric precision.
    4. 4. Nicolas Poussin's artistic journey began in Le Havre, France. What was his formative influence during this period?

      • A He primarily studied sculpture.
      • B He absorbed influences from Venetian masters like Titian.
      • C He focused on portraiture.
    5. 5. What is the overall mood conveyed by "The Plague at Ashod", as described in the text?

      • A Joyful celebration and exuberant energy.
      • B Quiet contemplation and reflection on suffering.
      • C Energetic dynamism and movement.

    Scorul meu: ____ din 5

    Cheia răspunsurilor — pentru profesor

    Acesta începe o pagină nouă, astfel încât poate fi pur și simplu omis din copii.

    1C · 2B · 3B · 4B · 5B

    Verificați orice răspuns comparându-l cu înregistrarea din catalog pentru această pictură

    Întrebări și răspunsuri

    Cum se încadrează stilul operei „The Plague at Ashod” în contextul epocii creatorului său?

    „The Plague at Ashod” aparține mișcării Baroque Classicism, iar creatorul său a activat în epoca Epoca modernă timpurie.

    Unde pot vedea originalul "The Plague at Ashod" de Nicolas Poussin?

    Originalul "The Plague at Ashod" de Nicolas Poussin este păstrat la Muzeul Luvru, Paris, France. O reproducere permite expunerea operei în propria locuință.

    În ce an a fost creată "The Plague at Ashod" de Nicolas Poussin?

    Opera "The Plague at Ashod" de Nicolas Poussin a fost creată în 1630.