Woman Bitten by a Snake (Femme piquée par un serpent) (1847) este pictura pentru care Auguste Clésinger este cel mai cunoscut; aceasta face parte din colecția Musée d'Orsay, Paris. Woman Bitten by a Snake (Femme piquée par un serpent) (1847) și Woman Bitten by a Snake (1847) completează trioul celor mai iubite picturi. Catalogul nostru cuprinde 10 lucrări ale lui Auguste Clésinger. Iată cele 10 cele mai faimate, însoțite de anul realizării, muzeul și povestea fiecărei pânze.
Clasate în funcție de scorul nostru de popularitate, care combină numărul de căutări, vizitele și comenzile pentru fiecare operă. Actualizat Noiembrie 2026. Fiecare pictură de pe această pagină poate fi comandată sub formă de reproducere pictată manual în ulei pe pânză de in, sau ca print de artă, realizat la dimensiunea aleasă de dumneavoastră.
In the grand, gilded halls of the 1847 Paris Salon, few works ignited as much fervent debate and whispered scandal as Auguste Clésinger’s Woman Bitten by a Snake (*Femme piquée par un serpent*). This breathtaking marble masterpiece does not merely sit in stillness; it writhes with a visceral, almost cinematic energy that captures the viewer in a moment of sudden, sharp agony and profound ecstasy. The sculpture depicts a nude…
In the grand, gilded halls of the 1847 Paris Salon, few works ignited as much fervent debate and whispered scandal as Auguste Clésinger’s Woman Bitten by a Snake. This breathtaking marble masterpiece does not merely sit in stillness; it writhes with a visceral, almost cinematic energy that captures the viewer in a moment of sudden, sharp agony and profound ecstasy. The sculpture depicts a nude woman, her body contorted in…
Auguste Clésinger’s 1847 marble sculpture, *Woman Bitten by a Snake*, is far more than a depiction of a dramatic, even unsettling, scene. It’s a potent distillation of Neoclassical ideals colliding with the burgeoning currents of Realism and Romanticism, a work that ignited controversy upon its debut at the Paris Salon and continues to hold an undeniable allure. The sculpture captures a moment of exquisite torment – a reclining nude female…
To stand before the likeness of Madame Sabatier is to encounter a moment suspended in time—a breath held between classical grace and quiet introspection. This marble bust, executed by Auguste Clésinger, transcends mere portraiture; it is an embodiment of refined elegance. The subject’s countenance, captured with such meticulous attention, invites the viewer into a world of serene contemplation. One cannot help but feel the weight of history settling upon those…
Auguste Clésinger’s Angel of Grief: A Baroque Echo in Marble The sculpture “Angel of Grief,” created by Auguste Clésinger in 1850, stands as a poignant testament to the artist's mastery of Baroque aesthetics translated into Neo-classical form. Commissioned for the tomb of Euterpe, the muse of music, Frédéric Chopin’s beloved wife, this monumental marble piece embodies profound sorrow and spiritual contemplation—themes deeply rooted in the artistic sensibilities of its time.…
Pan ist in der griechischen Mythologie der Gott der Hirten. Er ist ein Mischwesen, mit dem Oberkörper eines Menschen und dem Unterkörper eines Widders oder eines Ziegenbocks. Immer wieder findet man Darstellungen Pans in der Kunst. Im christlichen Mittelalter wurde er aufgrund seiner Attribute der Bocksfüße und Kopfhörner dämonisiert und somit häufig als Teufel dargestellt. Die hier abgebildete Figur eines Pans mit brauner Patina ist aus Bronze gegossen und stammt…
Cele patru teme care apar cel mai des pe aceste pânze, fiecare cu cel mai apreciat exemplu al său.
Cele 7 muzee care dețin cele mai multe dintre picturile de pe această pagină.
| Muzee | Oraș | Lucrări lui Auguste Clésinger | Picturi din această listă |
|---|---|---|---|
 Musée d'Orsay |
Paris | 4 | Woman Bitten by a Snake (Femme piquée par un serpent), Woman Bitten by a Snake (Femme piquée par un serpent), Woman Bitten by a Snake |
 Saint-Sulpice |
Paris | 1 | Angel of Grief |
 Los Angeles County Museum of Art |
Los Angeles | 1 | Mounted Herdsmen and Bulls in the Roman Countryside |
 Musée de Picardie |
Amiens | 1 | Leda and the Swan |
 Germanisches Nationalmuseum |
Nuremberg | 1 | Sitzender Pan |
 Église de la Madeleine |
Bésonçon | 1 | Entombment |
 Museum Celda de Frédéric Chopin y George Sand |
Valldemossa | 1 | Chopin |
In the grand, gilded halls of the 1847 Paris Salon, few works ignited as much fervent debate and whispered scandal as Auguste Clésinger’s Woman Bitten by a Snake…
Auguste Clésinger’s Angel of Grief: A Baroque Echo in Marble The sculpture “Angel of Grief,” created by Auguste Clésinger in 1850, stands as a poignant testament to the…
Pan ist in der griechischen Mythologie der Gott der Hirten. Er ist ein Mischwesen, mit dem Oberkörper eines Menschen und dem Unterkörper eines Widders oder eines Ziegenbocks. Immer…
Woman Bitten by a Snake (Femme piquée par un serpent) (1847), Musée d'Orsay, Paris. Urmează Woman Bitten by a Snake (Femme piquée par un serpent) (1847) și Woman Bitten by a Snake (1847).
Auguste Clésinger, născut în 1814, avea 33 de ani: Woman Bitten by a Snake (Femme piquée par un serpent) datează din 1847.
Woman Bitten by a Snake (Femme piquée par un serpent), Woman Bitten by a Snake (Femme piquée par un serpent), Woman Bitten by a Snake, Madame Sabatier, Angel of Grief, Mounted Herdsmen and Bulls in the Roman Countryside, Leda and the Swan, Sitzender Pan, Entombment și Chopin. Fiecare pictură din clasamentul de mai sus este însoțită de anul creării și de muzeul în care este expusă.
În catalogul nostru sunt 10 lucrări ale lui Auguste Clésinger, datate între 1847 și 1878.
În principal în Musée d'Orsay (Paris), Saint-Sulpice (Paris) și Los Angeles County Museum of Art (Los Angeles); lista de mai sus enumeră fiecare muzeu și picturile sale.
În 1840s, care a inclus 4 dintre cele 10 lucrări de pe această pagină, Woman Bitten by a Snake (Femme piquée par un serpent) printre acestea.
Cea mai veche pânză de aici datează din Woman Bitten by a Snake (Femme piquée par un serpent) (1847), iar cea mai recentă este din Sitzender Pan (1878).
Sculpture (3) și Classical art (2), din cele 10 lucrări de pe această pagină.
Marble, utilizat în 3 dintre cele 10 lucrări de pe această pagină.
Musée d'Orsay, Paris deține 4 dintre lucrările de pe această pagină, printre care se numără Woman Bitten by a Snake (Femme piquée par un serpent), Woman Bitten by a Snake (Femme piquée par un serpent) și Woman Bitten by a Snake.
Da. Orice pictură de pe această pagină poate fi comandată de pe pagina sa dedicată, sub formă de reproducere pictată manual în ulei sau ca print de artă, în dimensiunea aleasă de dumneavoastră.
Povestea artistică a lui Auguste Clésinger începe în inima Franței, fiind născut pe 22 octombrie 1814, în Besançon. Într-o familie unde arta era respirația cotidiană, fiul său, Georges-Philippe Clésinger, un sculptor de renume, i-a oferit primele lecții de bază, inculcându-i încă de la tinerețe o înțelegere profundă a tehnicilor sculpturale și a esteticilor care aveau să îi definească cariera. Această expunere timpurie a pus fundamentul unei viziuni artistice care avea să revoluționeze reprezentarea formei în secolul al XIX-lea.
Evoluția stilului său artistic a urmărit cursul transformărilor culturale ale epocii, pornind de la rigoarea principiilor Neoclasice și îndreptându-se treptat către pasiunea Realismului și a Romantismului. Clésinger a demonstrat o măiestrie rară în a îmbina precizia tehnică cu o intensitate emoțională debordantă, transformând marmura rece într-o expresie vie a sentimentelor umane. Sculpturile sale nu sunt simple reprezentări anatomice, ci narațiuni dramatice care explorează atât finețea formei, cât și profunzimea psihologică a subiectului.
Unul dintre cele mai provocatoare și celebre momente ale carierei sale a fost în anul 1847, când a prezentat la Salonul de la Paris opera Woman Bitten by a Serpent. Această sculptură a provocat un scandal imens datorită realismului său dramatic și a undertonurilor erotice, fiind modelată după amprentele vieții ale lui Apollonie Sabatier. Această conexiune cu Apollonie, o salonnière influentă și musă a unor figuri precum Charles Baudelaire, i-a deschis porțile către cele mai intelectuale cercuri artistice, consolidându-i totodată reputația de maestru al frumuseții senzuale, fapt confirmat și de portretul de marmură Madame Sabatier.
Dincolo de senzualitate, Clésinger a demonstrat o capacitate remarcabilă de a capta esența umană și durerea, lucru vizibil în monumentul funerar dedicat compozitorului Frédéric Chopin (1850), o creație din marmură albă situată în cimitirul Père Lachaise, care rămâne un omagiu poignant pentru geniul muzical. Totodată, opera sa Angel of Grief rămâne o piesă de o emoție profundă, întruchipând drama barocă și patosul într-o formă sculpturală de o eleganță tragică. Pe lângă aceste capodopere, artistul a sculptat busturi ale unor personalități distincte, precum Rachel Félix și Théophile Gautier, precum și statuia regalei Louise of Savoy.
Viața sa personală a fost la fel de bogată în conexiuni culturale, fiind marcată de căsătoria din 1847 cu Solange Dudevant, fiica celebrei scribuțe George Sand, ceea ce l-a legat strâns de societatea literară de elită. Recunoașterea meritată a talentului său a fost oficializată prin primirea Crucii de Cavaler al Legiunii de Onoare în 1849, fiind promovat ulterior la rangul de Ofițer în 1864. Auguste Clésinger a murit pe 5 ianuarie 1883, în Paris, lăsând în urmă o moștenire care continuă să fie admirată în muzee de renume, precum Musée d’Orsay, fiind un pod estetic între rigoarea clasicismului și dinamismul noilor tendințe realiste.
Povestea artistică a lui Auguste Clésinger începe în 22 octombrie 1814, în orașul Besançon, Franța, într-un mediu care îi avea deja pregătite destinul. Provenind dintr-o familie cu o tradiție artistică profundă, talentul său a fost cultivat încă din primii ani de viață sub îndemânăticiile tatălui său, Georges-Philippe Clésinger, un sculptor consacrat care i-a oferit primele lecții de bază. Această expunere timpurie la universul formelor și al materiei i-a insuflat o înțelegere fundamentală a tehnicilor sculpturale și a esteticilor care, ulterior, i-ar defini capodoperele.
Auguste Clésinger și-a modelat stilul artistic pe parcursul secolului XIX, pornind de la fundamentul principiilor Neoclasice, pentru a integra, treptat, elemente de Realism și Romantism. Această tranziție estetică i-a permis să îmbine cu măiestrie precizia tehnică cu o profundă intensitate emoțională, transformând materia brută în narațiuni vii. Sculpturile sale, adesea imprimate de momente de o dramaticitate rară, evocă figuri senzuale și compoziții pline de viață, demonstrând o stăpânire absolută a anatomiei și a formei, care reușește să captiveze privirea și să emoționeze sufletul.
Când vorbim despre momentul în care talentul lui Auguste Clésinger a captivat inima publicului, trebuie să ne gândim la Femeia Mușcată de Șarpe (1847), o sculptură care a provocat o adevărată senzație la Salonul de la Paris datorită realismului său dramatic și undertonurilor erotice care au șters granițele dintre artă și viață. Această operă memorabilă a fost modelată pe baza unor mulciuri de viață ale lui Apollonie Sabatier, oferind o fidelitate anatomică rară. Această conexiune cu modelul său a fost consolidată și prin Madame Sabatier (1847), un portret din marmură care i-a consacrat reputația de maestru în capturarea frumuseții și a senzualității pure.
Dincolo de senzualitatea formelor, Clésinger a demonstrat o capacitate profundă de a exprima durerea și omagiul, așa cum se vede în Monumentul Funerar al lui Chopin (1850). Comisionat după trecerea în neființă a compozitorului Frédéric Chopin, acest monument din marmură albă, situat în cimitirul Père Lachaise, rămâne un tribut emoționant și solemn pentru muzicianul genial. Totodată, opera sa Îngerul Durerii se ridică ca o sculptură profund mișcătoare, care întrupește perfect drama barocă și un patos care rezonează cu sufletul privitorului.
Portretul uman a fost o temă centrală în cariera sa, artistul creând busturi ale unor figuri de o importanță culturală imensă, precum Rachel Félix și Théophile Gautier, precum și o statuă impunătoare a Luizei de Savoia, demonstrând versatilitatea sa de a capta esența caracterului prin sculptură.
Auguste Clésinger și-a găsit fundamentul artistic în cadrul familiei sale, fiind influențat de tatăl său, Georges-Philippe Clésinger, un sculptor care i-a oferit primele lecții de bază. Această legătură de sânge a fost esențială pentru formarea sa, oferindu-i o înțelegere profundă a tehnicilor sculpturale încă de la începuturi.
Pe lângă moștenirea familială, viața sa a fost marcată de conexiuni intelectuale de o raritate extraordinară. Asocierea sa cu Apollonie Sabatier, o salonnière influentă și musă pentru numeroși artiști de excepție, inclusiv Charles Baudelaire, i-a deschis porțile către cele mai sofisticate cercuri artistice și intelectuale ale epocii. Această expunere l-a ajutat să navigheze printre ideile de avangardă ale timpului său.
Mai mult, viața sa socială a fost consolidată prin căsătoria din anul 1847 cu Solange Dudevant, fiica celebrei George Sand, un eveniment care l-a legat și mai strâns de societatea literară de elită, transformându-l într-o figură centrală în peisajul cultural al Franței.
Opera lui Auguste Clésinger reflectă cu măiestrie curenturile artistice ale Franței din secolul al XIX-lea, reușind să creeze o punte estetică între Neoclassicism și tendințele Realiste care începeau să prindă amploare. Talenul său remarcabil i-a adus o recunoaștere oficială deosebită, fiind decorat cu Crucea de Cavaler al Legiunii de Onoare în anul 1849, de unde a fost promovat la rangul de Ofițer în 1864.
Sculpturile sale continuă să impresioneze prin măiestria tehnică, adâncimea emoțională și impactul dramatic pe care îl emană, rămânând piese de referință în istoria artei. Astăzi, capodoperele sale pot fi admirate în muzee de renume, precum Musée d’Orsay. Viața sa artistică s-a încheiat pe 5 ianuarie 1883, la Paris, moment în care a fost înmormântat în cimitirul Père Lachaise.
